Articole

Contrabanda în Republica Moldova: cum evaluează instanțele rolul afacerii și al fondatorilor

Contrabanda rămâne una dintre cele mai răspândite infracțiuni economice în Republica Moldova. Potrivit datelor Procuraturii Generale, în anul 2024 creșterea criminalității economice a depășit 14%, iar printre infracțiunile frecvent întâlnite se regăsesc constant contrabanda, evaziunea fiscală și spălarea banilor.

Tendința ultimilor ani este extinderea cercului persoanelor trase la răspundere penală. În centrul investigațiilor nu se mai află doar transportatorii sau administratorii formali, ci tot mai des fondatorii societăților, chiar și în lipsa participării lor directe la trecerea frontierei.

Contrabanda din perspectiva instanțelor: ce se consideră probat

Practica judiciară arată că, pentru încadrarea juridică în baza art. 248 Cod penal al RM (contrabandă), nu este necesar ca fondatorul să fi traversat personal frontiera. Este suficient să se demonstreze că:

• societatea a fost utilizată ca element al unei scheme;
• marfa a fost introdusă în circuitul economic cu încălcarea controlului vamal;
• a existat o repartizare a rolurilor între mai multe persoane;
• acțiunile au avut un caracter sistematic și organizat.

Instanțele aplică tot mai frecvent conceptul de participare funcțională, și nu se limitează la statutul formal al persoanei.

Cazuri tipice din practică 

Cazul 1. „Fondatorul fără semnătură”

O companie importatoare a fost utilizată pentru introducerea mărfurilor prin declararea unei valori vamale diminuate.
Fondatorul:

nu a semnat declarațiile vamale;

nu a participat la logistică;

a invocat „independența administratorului”.

Poziția instanței:
Controlul efectiv asupra afacerii și obținerea unui beneficiu economic au fost considerate suficiente. Fondatorul a fost atras la răspundere penală ca participant la schemă.
Concluzie: lipsa formală a semnăturii nu exclude riscurile penale.

Cazul 2. „Lanțuri de companii”

Mai multe societăți afiliate au întocmit livrări fictive pentru a legaliza mărfuri introduse pe teritoriul țării prin eludarea controlului vamal.

Poziția instanței:
Existența contractelor între companii afiliate și a unui centru financiar unic a fost calificată drept dovadă a coordonării acțiunilor.
În dosar au fost implicați mai mulți fondatori, iar răspunderea a fost stabilită în mod solidar.

Cazul 3. „Coridorul verde și afacerea”

Contrabanda a fost depistată la trecerea frontierei de către o persoană fizică, însă marfa era destinată activității comerciale.

Poziția instanței:
Dacă se dovedește legătura dintre bunuri și activitatea societății, consecințele penale se extind și asupra afacerii: blocarea conturilor, confiscarea mărfurilor, precum și recalculări fiscale paralele.

De ce presiunea asupra mediului de afaceri va crește

În octombrie 2025, Guvernul a aprobat Programul național de prevenire și combatere a criminalității pentru anii 2026–2030, cu un buget total de 53,3 milioane lei.

Documentul evidențiază explicit:

1. creșterea criminalității organizate și economice;
2. complexitatea tot mai mare a schemelor, inclusiv a celor digitale și transfrontaliere;
3. necesitatea consolidării capacităților analitice și a cooperării interinstituționale și internaționale.

Chiar dacă o parte semnificativă a cheltuielilor nu este încă acoperită financiar, direcția este clară: controalele, investigațiile și dosarele penale în domeniul contrabandei se vor intensifica, în special în raport cu întreprinderile mici și mijlocii.

Riscurile-cheie pentru fondatori

În lumina practicii judiciare, pentru proprietarii de afaceri contrabanda nu înseamnă doar un litigiu vamal, ci și:

• răspundere penală, inclusiv pedepse privative de libertate;
• blocarea conturilor și suspendarea activității;
• pierderea companiei ca urmare a lichidării;
• consecințe reputaționale — restricții în relația cu băncile, achizițiile publice și partenerii din UE.

Ce iau în considerare instanțele în favoarea apărării

Analiza dosarelor soluționate favorabil arată că apărarea este eficientă doar dacă începe din timp, nu după efectuarea perchezițiilor. Instanțele apreciază pozitiv:

1. existența mecanismelor de control intern și a procedurilor de compliance;
2. delimitarea reală a atribuțiilor între fondator și management;
3. verificarea partenerilor contractuali și a provenienței mărfurilor;
4. buna-credință a afacerii, demonstrată prin documente.

Concluzie pentru mediul de afaceri

Practica actuală în materie de contrabandă în Republica Moldova nu mai ține de „un bagaj trecut peste frontieră”.
Este vorba despre modele de afaceri, documente, relații și control efectiv.

Astăzi, fondatorul nu mai este un „investitor din umbră”, ci poate deveni participant într-un dosar penal, dacă societatea este integrată într-o schemă cu risc ridicat.

Auditul juridic preventiv și o structură corectă a afacerii reduc semnificativ riscurile.
Pentru fondatori și proprietari de companii este disponibil un analiză rapidă a riscurilor de contrabandă și încălcări vamale, înainte de inițierea controalelor.