Articole

Legea LP228/2025 privind freelancerii (antreprenorii independenți): un instrument pentru cei pregătiți și un risc pentru ceilalți

Începând cu 1 ianuarie 2026, în Republica Moldova intră în vigoare Legea LP228/2025, care introduce un nou statut juridic — antreprenorul independent.

La prima vedere — simplificare, facilități fiscale și birocrație minimă.
În practică — o nouă zonă de riscuri juridice și fiscale, atât pentru specialiștii care își desfășoară activitatea independent, cât și pentru companiile care colaborează cu aceștia.

Acest articol nu este despre ce scrie formal în lege.
Este despre:
• unde poate greși o afacere,
• unde pot apărea impuneri fiscale suplimentare și litigii,
• și de ce, fără o analiză juridică prealabilă, noul regim poate deveni mai costisitor decât formele clasice de organizare.

1. Ce este antreprenorul independent: pe scurt și la obiect

Legea introduce un nou regim pentru persoanele fizice care prestează servicii fără înregistrarea unui SRL sau ÎI:

✓ Înregistrare în termen de 24 de ore prin Agenția Servicii Publice
✓ Impozit unic de 15% (până la 1,2 milioane lei anual), 35% pentru suma care depășește acest plafon
✓ Fără contabilitate, declarații fiscale sau raportări
✓ Impozitul include: impozitul pe venit, CAS, CNAM și taxele locale
✓ Activitatea permisă — strict conform listei CAEM (40 de tipuri de servicii)

Pentru freelanceri — acest regim pare „ideal”.
Pentru afaceri — este un nou tip de contractant, cu care nu se mai poate lucra după vechile scheme.

2. Principalul risc pentru companii: recalificarea în raporturi de muncă

Norma-cheie, de care se uită frecvent:

Dacă o companie nu se încadrează în condițiile art. 24 din Codul fiscal, relațiile cu antreprenorul independent pot fi recalificate ca raporturi de muncă — cu toate impozitele, penalitățile și impunerile aferente (art. 88 CF).

Ce înseamnă acest lucru în practică:

Dacă antreprenorul independent:
• lucrează doar pentru o singură companie;
• primește o remunerație lunară fixă;
• se supune regulilor interne ale companiei;
• înlocuiește, de facto, un angajat;
• utilizează echipamentele și spațiul de lucru ale companiei,

— Serviciul Fiscal și Inspectoratul Muncii vor considera aceste relații drept angajare mascată.

❗ Economiile fiscale se pot transforma în:
• impuneri suplimentare de impozit pe venit pentru întreaga perioadă de colaborare;
• contribuții CAS și CNAM ca pentru un salariat;
• penalități și amenzi (până la 50% din suma neachitată);
• litigii de muncă și posibile plăți pentru concedii, indemnizații medicale;
• riscuri reputaționale în cadrul controalelor.

Acesta este principalul motiv pentru care afacerile vor apela la avocați în 2026.

Studiu de caz ipotetic nr. 1: companie IT și dezvoltator

Situația:
O companie IT (SRL) a încheiat un contract cu un dezvoltator care s-a înregistrat ca antreprenor independent. Dezvoltatorul lucrează 5 zile pe săptămână, primește 3.000 euro/lună, participă la ședințe interne și utilizează instrumente corporative.

❌ Ce a mers greșit:
În cadrul unui control fiscal, inspectorul a identificat indicii ale raporturilor de muncă:
• plată fixă indiferent de volumul lucrărilor;
• program de lucru similar unui salariat;
• subordonare față de procedurile interne ale companiei;
• lipsa altor clienți.

Rezultat: Recalificare în raporturi de muncă. Impuneri pentru 2 ani: ~45.000 lei impozite + 18.000 lei penalități.

✅ Cum trebuia procedat:
• contract pe proiecte concrete, cu rezultate măsurabile;
• plată la livrarea lucrărilor, nu lunar;
• libertate în alegerea timpului și metodelor de lucru;
• posibilitatea de a colabora cu alți clienți;
• utilizarea propriilor instrumente.

3. Limitarea cheltuielilor: o capcană neașteptată pentru microîntreprinderi

Pentru microîntreprinderi, legea stabilește un plafon strict:
• cheltuielile pentru serviciile antreprenorilor independenți sunt deductibile doar în limita a 10% din fondul anual de salarizare;
• suma care depășește plafonul este nedeductibilă (majorează profitul impozabil);
• pentru anumite domenii (IT, producție cinematografică, sport, artă) există excepții.

Ce omit frecvent afacerile:
✗ plafonul se calculează anual, nu per contract;
✗ depășirea nu se „corectează” prin contract;
✗ consecințele fiscale apar ulterior, la control;
✗ amenzile pot ajunge la 30% din suma diminuată ilegal.

📌 Eroarea juridică nu este în contract, ci în modelul de colaborare.

Studiu de caz ipotetic nr. 2: agenție de marketing și depășirea plafonului

Situația:
O agenție de marketing (microîntreprindere, 4 angajați, fond de salarizare 600.000 lei/an) atrage antreprenori independenți pentru proiecte: designeri, copywriteri, specialiști în targetare. Într-un an, le-a achitat 150.000 lei.

Calculul plafonului:
• Fond de salarizare: 600.000 lei
• Plafon deductibil (10%): 60.000 lei
• Cheltuieli reale: 150.000 lei
• Depășire (nedeductibilă): 90.000 lei

❌ Consecințe fiscale:
• majorarea profitului impozabil: +90.000 lei
• impozit suplimentar: 10.800 lei (12%)
• penalități pentru întârziere: ~1.300 lei
• amendă: ~3.200 lei (30% din obligația fiscală neachitată)
• Total: 15.300 lei cheltuieli neplanificate

✅ Cum trebuia procedat:
• analiză fiscală ÎNAINTE de începerea colaborării;
• calcularea plafonului anual în funcție de proiectele planificate;
• dacă se depășește plafonul — structurarea unei părți a colaborărilor prin ÎI sau SRL;
• sau majorarea fondului de salarizare pentru creșterea plafonului;
• monitorizare lunară a cheltuielilor și a plafonului rămas.

4. De ce antreprenorii independenți au nevoie de avocat (în pofida „simplității”)

Da, regimul este simplificat. Însă antreprenorul independent:
• răspunde cu întreg patrimoniul personal (locuință, automobil, conturi);
• își apără singur interesele (nu există „angajator”);
• negociază direct cu afacerile (adesea în condiții inegale);
• suportă riscul de neplată, penalități și reziliere.

În practică apar frecvent:
✗ contracte impuse de companii (șabloane în favoarea lor);
✗ penalități „într-o singură direcție” (doar pentru antreprenor);
✗ servicii neplătite (plata după 60–90 zile sau „mai târziu”);
✗ dispute privind calitatea lucrărilor (evaluare subiectivă);
✗ întrebări privind drepturile de proprietate intelectuală (cine deține rezultatul);
✗ lipsa protecției la încetarea colaborării.

Aici apare cererea reală pentru asistență juridică, nu pentru „înregistrare formală”.

Studiu de caz ipotetic nr. 3: designer și probleme de plată

Situația:
Un designer independent a realizat branding pentru o companie (logo, identitate vizuală, ghid). Contractul a fost „pe încredere”. Compania a acceptat lucrările, dar nu a plătit, invocând „calitate insuficientă”. După o lună, designerul își vede logo-ul pe site-ul companiei.

❌ Ce a mers greșit:
• în contract nu au fost stabilite criterii de calitate;
• drepturile de proprietate intelectuală nu au fost reglementate;
• nu a fost stabilită procedura de recepție;
• compania utilizează rezultatul fără plată;
• recuperarea prin instanță este de durată și costisitoare.

✅ Cum trebuia procedat:
• caiet de sarcini detaliat, cu criterii de evaluare;
• etape de lucru cu avans parțial (30–50%);
• act de predare-primire a rezultatului;
• reglementarea clară a drepturilor asupra rezultatului (transfer după plată);
• penalități pentru întârzierea plății (de ex. 0,5%/zi);
• procedură prealabilă de soluționare amiabilă.

5. Unde acoperim noi nevoia clientului

Pentru afaceri
Nu lucrăm cu „hârtii”, ci cu riscuri:
✓ analiză a modelului de colaborare cu antreprenori independenți (test pentru raporturi de muncă)
✓ verificarea riscului de recalificare (înainte de semnarea contractelor)
✓ contracte sigure juridic (protecție împotriva impunerilor suplimentare)
✓ analiză fiscală a plafoanelor (calcul și structurarea plăților)
✓ asistență în controale și litigii (protecția intereselor în conflicte)
✓ audit al contractelor existente cu freelanceri (identificarea riscurilor)

Scop: aplicarea legală a regimului, nu temporar — „până la primul control”.

Pentru antreprenori independenți
Vă ajutăm:
✓ să alegeți forma corectă (independent / SRL / ÎI — ce este mai avantajos)
✓ să vă protejați în contractele cu companiile (expertiză a clauzelor)
✓ să construiți un model juridic corect de activitate (evitarea substituției raporturilor de muncă)
✓ să gestionați litigii și recuperarea plăților (precontencios și judiciar)
✓ să evitați erori care pot duce la amenzi și pierderi de venit
✓ înregistrare și consultanță completă privind noul statut

Scop: ca simplitatea regimului să nu devină vulnerabilitate.

6. Această lege nu este o „facilitate fiscală”, ci un instrument

Legea LP228/2025 este:
• o oportunitate, dacă este integrată într-o strategie;
• un risc, dacă este aplicată mecanic.

De aceea, în 2026 vor câștiga nu cei care se înregistrează primii, ci cei care analizează consecințele și abia apoi iau decizia.

7. Întrebări frecvente (FAQ)

❓ Cine poate deveni antreprenor independent?
Persoane fizice rezidente ale Republicii Moldova, care activează în cele 40 de tipuri de activitate prevăzute de clasificatorul CAEM-2 (IT, design, consultanță, traduceri, fotografie, educație etc.). Lista completă este în Anexa la lege.

❓ Care este cota de impozitare pentru antreprenorii independenți?
15% din venit până la 1,2 milioane lei/an. Pentru veniturile care depășesc 1,2 milioane — 35% aplicat la suma depășirii. Impozitul include impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale și medicale, precum și taxele locale.

❓ Este necesară contabilitate pentru antreprenorul independent?
Nu. Antreprenorii independenți nu țin evidență contabilă și nu depun declarații. Evidența este reflectată de Serviciul Fiscal de Stat pe baza datelor din echipamentele de casă și conturile bancare.

❓ Când intră legea în vigoare?
La 1 ianuarie 2026. Înregistrarea prin Agenția Servicii Publice durează 24 de ore.

❓ Pot colabora cu companii fiind antreprenor independent?
Da, însă există riscuri. Dacă relația seamănă cu una de muncă (remunerație fixă, subordonare, un singur client), autoritățile pot recalifica raportul — iar compania riscă impuneri și sancțiuni.

❓ Ce înseamnă plafonul de 10% pentru microîntreprinderi?
Microîntreprinderile pot deduce cheltuielile cu antreprenorii independenți doar în limita a 10% din fondul anual de salarizare. Cheltuielile peste plafon nu reduc profitul impozabil.

❓ Există protecție socială pentru antreprenorii independenți?
Da, completă: pensie, asigurare medicală, indemnizații de boală, maternitate și paternitate — cu condiția achitării contribuțiilor cel puțin 1 lună în ultimele 3 luni înainte de producerea riscului asigurat.

❓ Este obligatoriu aparatul de casă?
Da. Pentru operațiuni în numerar este obligatoriu un echipament de casă conectat la sistemul de monitorizare electronică a vânzărilor. Pentru plăți fără numerar este necesar un cont de decontare separat/dedicat.

❓ Pot avea mai multe conturi bancare?
Da. Puteți deschide mai multe conturi dedicate în bănci diferite și în valute diferite (MDL, EUR, USD).

❓ Cum se încetează activitatea antreprenorului independent?
Se depune o cerere la Agenția Servicii Publice. Modificările se înregistrează în 24 de ore. După încetare, rămâneți răspunzător pentru obligații cu întreg patrimoniul personal.

8. Cui îi este necesar sprijinul nostru?

Apelați la noi dacă:

Pentru afaceri:
✓ planificați să colaborați cu freelanceri și antreprenori independenți
✓ deja colaborați cu antreprenori independenți, dar nu ați verificat riscurile
✓ sunteți microîntreprindere și trebuie calculat plafonul deductibil
✓ ați primit o notificare privind un control fiscal
✓ sunteți companie IT, consultanță, agenție creativă sau de servicii

Pentru antreprenori independenți:
✓ doriți să vă înregistrați, dar nu sunteți siguri de forma optimă
✓ ați primit un contract de la o companie și vreți să verificați clauzele
✓ v-ați confruntat cu neplata serviciilor sau încălcarea contractului
✓ aveți nevoie de protecția drepturilor asupra rezultatului (design, cod, conținut)
✓ aveți venituri de peste 1 milion lei și aveți nevoie de structurare fiscală